Educația continuă este un subiect frecvent în orice companie contemporană din domeniul tehnologiei informației. Dar de ce este mai relevant acum ca niciodată, în 2026 și în anii următori, ca aceste companii din domeniul IT să promoveze formule de educație coordonate de oameni și pentru oameni? Unii susțin că învățarea autonomă și autodidactă prin intermediul platformelor online este noua normalitate, alții susțin că învățarea în format fizic și în echipă are proprietăți calitative unice. Adesea, dezbaterea se încheie cu o întrebare simplă: care este scopul final?
Aici intervine opțiunea strategică între înțelegerea profundă a unui subiect sau dobândirea de cunoștințe despre acel subiect. În același context, mai apare o întrebare: când începe educația tehnologică și când se termină?
Din perspectiva companiilor de IT, atât din România cât și din străinătate, răspunsul a fost dat de mult: echipele din aceste companii sunt într-un proces de învățare continuă, de actualizare a cunoștințelor și competențelor în ritm cu evoluția și progresul tehnologic.
Programele educative din cadrul companiilor IT include formate variate: practica de vară, programe specializate de formare, ateliere practice și programe de mentorat.
Ca o regulă nescrisă, companiile care doresc să se dezvolte și să se mențină în top oferă viitorilor și noilor angajați un parcurs de formare profesională prin care aceștia își însușesc metodele de lucru și principiile care fac din respectiva companie un jucător viabil pe piața de profil. Exemple sunt nenumărate, inclusiv programul de mentorat oferit de mai bine de un deceniu de către SOFTECH din Cluj-Napoca, dar diferă în funcție de dimensiunea companiilor și de specializarea acestora.
Colaborarea dintre agenții economici privați și instituțiile de învățământ din România se dezvoltă pe măsură ce se dezvoltă și sectoarele economice, dar putem spune că în sfera IT ne bucurăm de o deschidere mai mare și de lungă durată, dată fiind nevoia constantă de capital intelectual a domeniului.
Pentru a ne apropia mai mult de așteptările și viziunea tinerei generații asupra dobândirii competențelor necesare programării, roboticii și tehnologiilor digitale, am adresat trei întrebări elevilor din învățământul primar și gimnazial, încadrați în programele educative oferite de Logiscool Turda-Cluj, sub atenta coordonare a d-nei Laura Hagău și echipei sale.
Primul aspect pe care l-am remarcat este faptul că elevii au internalizat deja tehnologia digitală și instrumentele AI ca având un rol de sprijin al proceselor educative. Anticiparea modului în care va arăta profesorul viitorului reflectă convergența dimensiunii umane și dimensiunii tehnologice în imaginarul lor, dar au reușit să sublinieze posibilitatea unei transformări majore.
Am descoperit cu bucurie că elevii asociază competențele digitale și tehnologia cu un mijloc util pentru dezvoltarea autonomiei profesionale, susținerea creativității și inițiativelor personale. Totodată, prin dezvoltarea roboticii, tehnologia devine un instrument puternic de preluare a sarcinilor cotidiene și a celor de precizie.
În rezumat, vom descoperi pas cu pas cum tânăra generație conștientizează transformările produse de tehnologie, nevoia de adaptare a factorului uman și de orientare spre creație.
Analizând răspunsurile celor 25 de elevi Logiscool - școala de programare și robotică din Turda, jud. Cluj, România, care au răspuns la întrebarea "Cum crezi că va arăta profesorul viitorului?" constatăm o polarizare interesantă asupra perspectivei educației viitorului.
Sursa grafic 1: Diana Roșca - Chestionar asupra percepției despre profesorul viitorului / 10 feb 2026.
Peste o treime din respondenți, mai exact 32% anticipează un profesor sub forma unui "robot" reflectând oarecum internalizarea discursului contemporan referitor la digitalizare și automatizare. În același timp, 28% din respondenți rămân la ideea că profesorul viitorului va rămâne un om, real și prezent în clasa căreia îi predă, indicând nevoia de interacțiune și relaționare umană. Un segment mic, de 8%, prezic existența unei formule hibride dintre om și tehnologie. Interesant este și faptul că 28% dintre elevi și-au axat răspunsurile pe dimensiunea "trăsături" - fie de aspect fizic (12%) fie de natură intelectuală și morală (16%) precum inteligență, respect, înțelegere.
Analiza pe acest eșantion care este în contact direct cu tehnologia de ultimă generație indică faptul că, deși tehnologia va fi definitorie pentru viitorul educației, dimensiunea umană rămâne esențială în imaginarul elevilor chestionați.
Am continuat cu întrebarea "La ce vei folosi ceea ce înveți la Logiscool ?" pentru a analiza utilitatea percepută de elevi referitor la temele învățate în școala de programare: tehnologii creative, noțiuni introductive în AI, robotică și programare. Răspunsurile primite indică o orientare predominant aplicativă a competențelor digitale în curs de dobândire de către elevii de primară și gimnaziu.
Sursa grafic 2: Diana Roșca - Chestionar asupra utilității competențelor digitale dobândite / 10 feb 2026.
Analiza răspunsurilor din eșantionul chestionat indică o majoritate de 56% care asociază pragmatic materiile învățate cu creația digitală și aplicații concrete de robotică. Cei 44% care au menționat ca principală utilitate creația digitală, se referă la realizarea de jocuri, website-uri și aplicații online. Alți 12% dintre elevii respondenți au menționat direct utilitatea pentru a programa și dezvolta roboți, ceea ce arată o conștientizare a utilității tehnologiilor emergente și a automatizărilor.
Un segment notabil (16%) a proiectat utilitatea competențelor dobândite în sfera antreprenorială și profesională. Acesta este un indicator clar că elevii au internalizat valoarea economică a programării.
Un mic segment de 8% a făcut referire la utilitatea imediată, cea școlară, care le afectează în prezent viața și rutina zilnică. În paralel, 20% dintre respondenți au apreciat că dobândirea acestor competențe este de utilitate generală, necesare pentru viitor.
În concluzie, răspunsurile elevilor indică faptul că aceștia au internalizat dobândirea competențelor digitale atât ca abilități tehnice valoroase, cât și ca instrumente de creație și autonomie profesională, necesare dezvoltării în carieră.
Pentru a analiza cum văd elevii programului Logiscool Turda rolul roboților în viitor, i-am întrebat "La ce crezi că vom folosi roboții peste 20 de ani?". Răspunsurile indică faptul că elevii percep un viitor puternic automatizat, asociind utilizarea lor preponderent în mediile profesionale și în cel casnic.
Sursa grafic 3: Diana Roșca - Chestionar asupra rolului roboților peste 20 de ani / 10 feb 2026.
Predominant este segmentul care asociază utilizarea roboților pentru automatizarea muncii (32%) în special în domenii precum construcții, comerț, mecanică și activități manuale. Un segment important de 20% din respondenți proiectează utilizarea roboților pentru activități casnice de rutină: curățenie, gătit, organizare.
Un procent de 16% a identificat rolul de suport educațional și/sau informațional al roboților, anticipând nevoia de asistare digitală a acestui proces. În paralel, un segment de 12% din respondenți a nominalizat o utilizare generală a roboților- pentru "tot ", "la multe lucruri" - sugerând o prezență generalizată în cotidian.
Se remarcă și prezența unor opinii ce vizează scepticismul în utilizarea roboților în următoarele două decenii și a utilizării negative ridicând probleme de etică legată de utilizarea roboților. În final, un segment de 12% din respondenți nu au oferit un răspuns concret acestei întrebări.
Per ansamblu, constatăm anticiparea unui viitor tehnologizat din partea elevilor și un optimism funcțional legat de utilizarea lor în cotidian.
Ca o concluzie a celor prezentate mai sus și a observațiilor din interacțiunea cu studenții înrolați în programele de mentorat și stagii practice, industria IT și sectorul educației se află în fața unei generații care:
înțelege că dezvoltarea comptențelor digitale și asimilarea tehnologiilor emergente este o resursă spre succes;
anticipează un viitor puternic tehnologizat, în care competențele creative și abilitatea de a se adapta vor face diferența;
Cultura digitală contemporană este pe cale de a redefini educația și urmărim cu interes cum se va prezenta în următorul deceniu.
de Ovidiu Mățan
de Laura Dioşan , Andrei Olar , Mózes Császár
