Ați pățit vreodată să vă uitați la codul pe care l-ați scris cu ani în urmă, să vă dați seama în retrospectivă cât de neperformant e, cât de rău l-ați scris la vremea respectivă și să vă minunați că a mers acceptabil atâta vreme? Noi am pățit și nu de puține ori… După o vreme am început să ne punem problema oare ce ne salvează așa de des de propria prostie? O fi noroc? Improbabil... Și după mulți ani, am înțeles într-un final cine-i îngerul nostru păzitor. E JVM-ul, această mașinărie atât de minunată și deșteaptă, despre care noi, programatorii de Java știm de obicei atât de puțin.

Casa este castelul nostru. Nu este nimica la fel, precum a ajunge acasă după o zi lungă. Casa este sanctuarul nostru, locul unde ne putem relaxa și asculta muzica preferată în liniște totală. Amintirile și momentele noastre de bucurie sunt legate de casele noastre mai mult decât oricare alte locuri unde ne petrecem timpul. În era socială/digitală în care trăim, protejarea casei nu este jobul unui câine isteț sau a unui bun polițist. Avem nevoie de soluții mai inteligente, adaptabile la programul nostru, care recunosc și identifica prietenii noștri dintre străini. Astfel de soluții ar trebui să se adapteze la varietatea caselor, la programele de lucru dinamice, la diferiți vizitatori și la paleta preferințelor într-o casă cu mai mulți membri.

Într-adevăr, acest articol prezintă un studiu de caz despre ransomware-ul WannaCry ransomware, dar înainte de a intra în detalii, vom face un ocol și vom vorbi despre un eveniment care s-a întâmplat cu 10 zile înainte de toată nebunia iscată de valul de phishing din jurul GoogleDocs. Aspectul cel mai îngrijorător este că, în timp ce în cazul WannaCry, “ singurul” factor uman implicat a fost lipsa acţiunilor de protejare a sistemelor, în cazul atacului de tip phishing, utilizatorul a trebuit să dea click de două ori: o dată, pentru a accesa un link dintr-un email ciudat, iar a doua oară, pentru a permite unui site web suspicios să acceseze contul lor Google.

Datorită dezvoltării tehnologice din domeniului IT, informaţiile circulă cu o viteză foarte mare, accesul utilizatorului fiind aproape instantaneu, via internet sau intranet. Informațiile unei companii se pot regăsi: în format tipărit , stocate în sistemele informatice și bineînțeles în mintea utilizatorului prin parole, username etc. .

Dezvoltatorii de software la comandă așteaptă uneori cu nerăbdare perioada de mentenanță. La acest moment software-ul e deja instalat local pe echipamentele/infrastructura clientului, iar treaba mai laborioasă a adaptării lui la procesele și nevoile clientului este în bună măsură încheiată. Dacă etapele de dezvoltare și implementare au fost bine gestionate și finalizate, în perioada de mentenanță efortul dezvoltatorului de software ar trebui să fie diminuat semnificativ, iar profitabilitatea sa să crească. Cu puțin noroc (sau poate că nu doar norocul e la mijloc), în această etapă a mentenanței, intervențiile dezvoltatorului și resursele alocate vor fi minime, în timp ce onorariile de mentenanță (unele deosebit de generoase) vor compensa profitabilitatea scăzută a proiectului din etapele anterioare.

În data de 23 mai s-a dat startul primei etape din programul de accelerare Spherik 2017 în care au fost acceptate 15 echipe. În urma selecției din perioada de validare, au rămas 12 echipe în programul de accelerare. Acestea vor beneficia de sprijinul Spherik adaptat nevoilor specifice pentru scalare și dezvoltare. Echipe din șapte țări, de pe trei continente, au aplicat pentru programul de accelerare Spherik din Cluj-Napoca. Faptul că 65% dintre aplicanți au fost din România vine să confirme că România a devenit în ultimii ani un punct de atracție pentru cei pasionați de inovație în tehnologie. Anul acesta, industrii precum Automotive, VR, Fintech, digital advertising, eHealth, sau AgroTech, au fost preferate de către aplicanți.

Cea de-a 4-a ediție Techsylvania, unul dintre cele mai influente evenimente de tehnologie din Estul Europei, se apropie cu pași repezi. Evenimentul va avea loc la Casa de Cultură a Studenților, în Cluj-Napoca, între 17-20 iunie, unde sunt așteptați peste 1500 de participanți. Acesta este format dintr-o conferință ținută de speakeri de la companii de prestigiu internațional, un maraton de programare de 24 de ore (hackathon) și  Startup Avalanche, o competiție pentru companii aflate la început de drum. De-a lungul celor trei ediții, Techsylvania a devenit punctul de convergență pentru pasionații de IT și antreprenorii ecosistemului local, oferindu-le acestora diverse oportunități prin care să se facă remarcați, precum Startup Avalanche, o competiție pentru companii aflate în primii ani și Startup Showcase, o campanie prin care startupurile au fost invitate să își expună produsele pe parcursul întregului eveniment.

Jennifer Marsman: We have a number of different Microsoft Artificial Intelligence products kind of spread throughout the whole company. We kind of meet people where they are in terms of Artificial Intelligence and Machine Learning. So for example, we have something called The Cognitive Services, and those are pre-trained models that you can just call and they do very common Artificial Intelligence tasks such as facial detection (like recognizing my face is right here) and facial verification (recognizing that I am Jennifer Marsman) and emotion recognition and text analytics (being able to detect the sentiment text, and what language it is, and automatic machine translation and the key topic extractions, if you’d like support logs, figuring out the main points in them) and all sorts of things like that. So there are these common tasks that everyone is doing over and over again. We have great pre-trained models where you can essentially just call them via the REST API call then get a bunch of data back.

Publicat în Numărul 60 Citeşte mai mult

Pare o întrebare banală cu un răspuns evident. Cine are nevoie de creativitate? Cine are o problemă de rezolvat… adică să vrea să dezvolte un produs nou, să îmbunătățească serviciile existente, să eficientizeze procesele din cadrul unei firme și așa mai departe. Dar totuși, poate lucrurile nu sunt așa de simple. Vă dau câteva exemple.

În industria dezvoltării de software, problemele și rezolvările variază, dar adesea se poate observa o oarecare repetiție a lor, lucru care cauzează frustrare programatorilor. De aceea, programatorii au venit cu câteva abordări generice ca design patterns și soluții arhitecturale (arhitectural solutions). Însă chiar și în aceste cazuri repetarea aceleiași soluții arhitecturale consumă timp și creează nemulțumire. În acest context, câțiva programatori au venit cu o nouă soluție din zona Domain-Specific Language – o cale de a defini noi limbaje de programare care se concentrează pe rezolvarea unei probleme bine definite dintr-un anumit domeniu și de o mărime mică, realizând astfel dezvoltarea mai ușoară.

Publicat în Numărul 59 Citeşte mai mult