Luna trecută, în 12-13 noiembrie, a avut loc cea de-a șaptea ediție a conferinței IT Days, organizată de Today Software Magazine. Tema principală, în jurul căreia s-au concentrat prezentările, a fost #programmingARt. Anul acesta, ne-am bucurat de prezența a 800 participanți pe zi și de sprijinul a 28 de parteneri, dintre care, mare parte reprezintă domeniul IT , dar și alte domenii precum, serviciile de sănătate, bancare, imobiliare sau de contabilitate. Totodată, ne-am bucurat de susținerea instituțiilor superioare de învățământ: Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Babeș- Bolyai și Universitatea de Arte și Design. În rândurile de mai jos, realizăm un scurt review al prezentărilor din prima zi.

Cu toții am învățat în școală modul de programare imperativ, care are avantajul de a fi simplu de explicat și implementat. Aceasta paradigmă de programare ne permite să scriem un cod în care descriem, pas cu pas, ce anume vrem să facem, iar rezultatul va fi întocmai ce voiam să se întâmple.

În momentul angajării, cauți oameni conform unei fișe a postului - abilități tehnice, experiență în domeniu și poate-poate soft skills că doar e nevoie să colaboreze, comunice și să facă parte dintr-o echipă. Sună bine, nu-i așa? Dar ce te faci când ai adunat 5-7 oameni într-o echipă și pe lângă abilitățile lor tehnice și un pic de experiență, nu știi nimic despre ei.

Mobilitatea urbană este un aspect important pentru locuitorii unui oraș. Dincolo de soluțiile publice, există și inițiative private/startupuri ce își propun să contribuie la soluționarea problemelor de trafic. Putem menționa tradiționalele aplicații pentru apelare taxi și continuăm cu aplicații pentru a găsi parcare, pentru împărțire de curse/trasee sau pentru a folosi trotinete electrice. Vezi mai jos câteva dintre aceste startupuri românești.

Am avut plăcerea de a discuta cu conf. dr. Dan-Andrei Sitar Tăut, profesor la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), Departamentul de Informatică Economică. Drumurile noastre s-au intersectat în ultima vreme, datorită participării comune la paneluri de discuții, prezentări de proiecte sau la evenimente de lansare TSM. Interviul de față vine să ofere informații edificatoare cu privire la direcția de dezvoltare a secției de Informatică Economică, istoricul acesteia și la atuurile absolvenților.

Un proiect reprezintă un efort temporar asumat în vederea obținerii unui produs, serviciu sau rezultat unic [1]. Caracteristica aceasta de unicitate a rezultatului implică un anumit grad de incertitudine în ceea ce privește derularea activităților și, inclusiv, un anumit nivel de risc. Cu cât gradul de incertitudine este mai mare, cu atât proiectul este mai fragil, mai predispus la eșec. De aceea, în managementul clasic, o bună parte din activitatea de management al unui proiect se focusează pe identificarea, măsurarea, monitorizarea, diminuarea și eliminarea riscurilor. Pe de altă parte, metodologiile Agile folosesc mecanisme ce conduc indirect la controlul riscurilor fără însă a propune practici explicite de eliminare a incertitudinii. Cu toate acestea (sau poate tocmai din această cauză), simțim de multe ori că ne aflăm constant pe nisipuri mișcătoare și că proiectul pare scăpat de sub control. Sunt acestea semne ale fragilității proiectului? Părerea mea este că nu și voi încerca să demonstrez acest lucru de-a lungul următoarelor secțiuni.

Publicat în Numărul 90 Citeşte mai mult

Toata lumea vorbește despre vehicule autonome, dar vehiculele electrice nu primesc atenția necesară. Schimbările pe care mașinile electrice (EV) le vor aduce sunt semnificative și importante pentru viața noastră de zi cu zi. Din punct de vedere economic, schimbarea spre EV va aduce creștere economică la o scară globală.

Publicat în Numărul 90 Citeşte mai mult

În dezvoltarea sistemelor software, metodologiile seriale de management a proiectelor au fost înlocuite treptat de abordări mai adaptabile, bazate pe paradigma „prototipează – testează (cu utilizatorii) – evaluează – învață – rafinează” (PTEIR / PTELR). În fapt, algoritmul PTELR a fost translatat în urmă cu 20 ani într-o filosofie nouă a procesului de dezvoltare software, articulată într-un set de 14 principii, denumită „agile manifesto”. Principiile au fost mai apoi „traduse” de experți într-o serie de metodologii practice de management de proiect, cunoscute sub numele de „metodologii agile”. Printre formulele lucrative ale metodologiilor agile se numără SCRUM și Kanban.

Publicat în Numărul 90 Citeşte mai mult

Îmi place înotul la nebunie. Și mă descurc destul de bine. Dacă nu mă credeți pe cuvânt, am niște povestioare interesante pe pagina de facebook legate de acest subiect. Ani de zile am înotat și am trăit cu impresia că devin tot mai bun. Până când într-o zi mi-am zis: E momentul: azi, înot fluture. Am intrat în bazin și m-am împins cu putere în margine. Am alunecat rapid înainte și brațele au ieșit din apă simetric, elegant. Au intrat în același timp în apă în fața mea într-un sincron perfect. Corpul s-a unduit și a continuat mișcarea brațelor desenând un S demn de invidiat. Poezie în mișcare, nu altceva. Sau cel puțin așa mi-am imaginat eu că se va întâmpla. În realitate, brațul drept s-a izbit de apă undeva în lateral-față la 45 de grade, brațul stâng n-a trecut de umăr și corpul meu se unduia în vreo trei S-uri perfecte, în toate direcțiile. După șapte bătăi din brațe am tras la mal, epuizat. Eram în dreptul scării, așa că am ieșit să mă odihnesc. Înaintasem cam patru metri. Cu tot cu avânt. Ca să vă faceți o idee, un înotător decent ajunge din șase sau șapte bătăi la mijlocul bazinului. Ce m-a determinat să cred că doar înotând “la liber” voi progresa într-un an câți alții în șapte? Sau că am să pot deprinde tehnici noi din zbor? Același motiv care împinge echipele de Scrum să livreze iterație după iterație și să creadă în progres, învățare și creștere a eficienței de cele mai multe ori fără a se baza pe date și metrici adecvate care să conducă progresul.

Publicat în Numărul 90 Citeşte mai mult