În peisajul actual al dezvoltării software, calitatea unui produs nu se mai judecă exclusiv prin prisma scalabilității, performanței sau robusteței tehnice. La fel de importantă este și experiența pe care o oferă utilizatorului final. Într-un ecosistem în care clienții interacționează tot mai mult cu platforme digitale complexe, succesul unei aplicații este dictat nu doar de cum funcționează în back-end, ci și de cum se simte în front-end. Interfața utilizatorului, timpii de răspuns, fluxurile intuitive și claritatea interacțiunii devin factori decisivi în retenția utilizatorilor și satisfacția clienților.

Ai folosit vreodată System.out.println în loc de un breakpoint? Ai dat vina pe baza de date pentru o problemă de performanță doar ca să descoperi mai târziu că nu era ea de vină? Realitatea este că debuggingul nu este magie, ci este o abilitate. Una pe care puțini o învață structurat. În acest articol încerc să aduc puțină lumină într-un proces adesea haotic: de la înțelegerea unui simplu NullPointerException, până la investigarea problemelor de performanță care apar doar în producție.

Ascensiunea AI-ului ne provoacă să descoperim noi paradigme de folosire și de aplicare a acestuia în proiectele noastre. Alături de noi au fost prezenți la panel:

• Costin Bădici - AI/ML Architect @ GlobalLogic,

• Cornel Ștefanache - CTO @ AscentCore,

• Răzvan Florian - President @ RIST,

• Alin Turcu - Data & AI Engineering Director @ Cognizant.

Totul a început, așa cum încep multe călătorii ciudate după un iepure alb în zilele noastre, cu o întrebare tastată într-un chatbot: „Poate un designer să facă vibe coding?” E genul de întrebare care nici nu știe exact ce cere. E jucăușă. Puțin naivă. Dar sinceră. A venit de la mine — un designer, nu un developer. Genul de persoană care aranjează paletele de culori cu aceeași grijă cu care alții cataloghează timbrele. Întotdeauna am privit codul ca pe ceva ce aparținea altor oameni. Cel de la două birouri mai la stânga de mine. O altă planetă!

Publicat în Numărul 155 Citeşte mai mult

De-a lungul vremurilor, unul dintre secretele meșterilor a fost mereu folosirea celei mai bune unelte pentru treaba pe care trebuiau să o facă. Pentru noi, una dintre aceste unelte începe să fie, din ce în ce mai mult, inteligența artificială, unealta care, folosită în modul potrivit și în contextul favorabil, poate să facă o adevărată diferență când vine vorba despre viteză și despre calitate în crearea unei „opere de artă” a unui maestru. Dar, ca toate uneltele, pentru a o putea folosi, trebuie să știm mai întâi cum să o facem și, mai ales, cum ne poate ajuta în continuul nostru proces de creație.

Publicat în Numărul 155 Citeşte mai mult

Vom continua în acest articol incursiunea noastră în realizarea unui joc casual folosind simple elemente de html și JS. Prima parte a acestui articol o puteți citi în numărul 151 al revistei.

Frameworkurile moderne, precum Spring, accelerează dezvoltarea, dar pot dicta arhitectura și deciziile de design. Întrebarea esențială: cine controlează cu adevărat designul aplicației — noi sau frameworkul?

De-a lungul anilor, am văzut cum interfețele digitale au evoluat de la simple comenzi text la experiențe bogate, bazate pe simpla atingere. Fiecare pas înainte ne-a adus mai aproape de moduri mai intuitive și captivante de a interacționa cu tehnologia. Acum, intrăm într-un nou capitol, unul în care ecranele nu mai sunt plate, iar interacțiunile nu se limitează la atingeri și glisări. Vorbim despre interfețe 3D și spațiale.